Turism

VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC RURAL
Un cuvânt relativ nou, apărut după 1990 în vocabularul romanilor, agro-turism, părea să dea speranţe mai ales în privinţa relansării economice. Un turism de tip nou care să implice indivizii şi comunităţile locale, un turism care să apropie oamenii şi să creeze legături puternice, personale, naturale între vizitator şi gazdă, era pe cale să se nască în România. Dincolo de euforia începutului şi dificultăţile inerente remarcăm dezvoltarea acestui domeniu economic, o alternativă viabilă la dezvoltarea economică "clasică" moştenită de la regimul socialist, bazată pe agricultură şi industrie şi mai puţin pe servicii.
Aflată într-un cadru natural splendid şi locuită de oameni ospitalieri, comună Veţel poate beneficia din plin de avantajele economice ale agro-turismului, fără deteriorarea mediului înconjurător. începutul a fost făcut într-un cadru mai puţin organizat, însă iniţiativa a trecut în mâna consiliului local. Căci, un sat care aproape dispăruse de pe harta comunei, începe să cunoască o puternică revitalizare. Case de vacanţă apărute la intrarea în sat şi pe Valea Caoiului împrospătează peisajul şi îi aduc un aer modern, păstrând naturaleţea văii. Având o infrastructură mult inferioară altor sate din comună, Caoiul a atras prin frumuseţea peisajului, relativă izolare şi un aer curat. Satul a fost favorizat de curenţii de aer care au dus noxele evacuate la termocentrala spre Deva şi care practic l-au afectat  în căutarea unei veritabile oaze de aer curat şi linişte, unii locuitori ai Devei şi-au construit case în care vin la sfârşit de săptămână sau în concediu. în 1997, satul a fost electrificat, iar drumul Caoi-Vetel s-a refăcut.
 
Primăria face demersuri pentru asfaltarea şi declararea lui drum judeţean, urmând a face legătura între Vetel-Caoi şi Cârjiţi, comună învecinată. Zona este în plină expansiune şi nu este de mirare că porţiunea dintre Veţel şi Căoi a fost declarată de Consiliul Judeţean "zona de agrement", unde animalele nu au voie să pască.
Autorităţile locale vizează obţinerea unor fonduri din programul "Sappard destinate agro-turismului, demersul fiind sprijinit de Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă.
O altă zonă atractivă din punct de vedere turistic este Valea Vulcezului, căutată mai ales vara de locuitorii Devei. Alături de cadrul natural, un punct de atracţie l-ar putea constitui viaţa la ţară, câteva zile petrecute într-o gospodărie ţărănească în zona Muncelului sau în alte sate de munte unde tradiţia este puternică. Trebuie menţionată legătura existenta între locuitorii Leşnicului şi belgienii din La Bruere în cadrul proiectului Operation Village Roumaine care poate genera colaborări în plan agro-turistic, eventual pe baza reţelei turistice interne existenţa la Leşnic . Vestigiile istorice şi culturale constituie un punct de atracţie, ele fiind valorificate cu succes în plan turistic, incluse eventual într-un circuit cultural. Mijloacele moderne, presa scrisă, radioul, televiziunea, internetul sunt insuficient exploatate ca mijloace de promovare a valorilor locale. Fără a insista asupra descrierii şi importanţei lor, menţionăm vestigiile care se găsesc pe teritoriul comunei şi care ar putea face obiectul unor activităţi turistice. Între cele mai importante se număra castrul roman împreună cu vestigiile civile care îl însoţesc.

Alte obiective turistice sunt: biserică de lemn "Pogorârea Sf. Duh", datată în sec. XVIII-lea, din Boia Barzii, biserica "Cuvioasă Paraschiva" din herepeia şi bisericile de lemn din Muncelu Mare, Muncelu Mic şi Runcu Mic. La Leşnic există o superbă biserica ortodoxă din piatră, ctitoria cneazului Dobre-Romanul şi care poartă hramul "Sf. Nicolae". La Mintia există un castel cu parc, astăzi aflat în custodia Jandarmeriei Romane, castelul fiind construit în secolul XVII, mai precis la 1640, suferind modificări succesive în 1834 şi alte câteva în sec. XX7 3. Activităţile turistice şi cele agro-turistice se pot dezvolta în zonă, căci gospodăria ţărănească are suficiente resurse materiale de a atrage şi găzdui turişti.
Satele comunei Veţel au parcurs, din punct de vedere economic, un traseu care nu a fost întotdeauna uşor şi drept cu destinele oamenilor, nu a răsplătit eforturile lor. Astăzi cine intră în comună dacă nu ar vedea indicatoarele ar crede că se afla încă în Deva.
 
Aspectul urban sau semiurban al comunei este dat de puternică industrie din Mintia, de străzile, în proporţie de peste 85% asfaltate, de canalizarea existenta de-a lungul străzilor, de iluminatul public. Satele din lunca Mureşului se bucura de confort. Din 2001 funcţionează un serviciu de salubritate care transporta săptămânal la groapa de gunoi a Devei gunoiul menajer, există un contract cu primăria prin care se urmăreşte amplasarea unei centrale digitale, pentru posturile fixe. Toţi operatorii de telefonie mobilă au semnal pe raza comunei, aproape 100 %, iar televiziunea prin cablu devine realitate în scurt timp. Mintia şi Vetelul sunt traversate de DE 68 şi DN 7, ceea ce facilitează o rapidă legătură cu Deva. Boia Barzii se afla la 18 km de Veţel, pe drumul comunal DC 126 C, iar la Runcu Mic accesul se face pe DC 126 B, în condiţii mai grele.
Profilul economic al comunei este astăzi unul agrar - industrial însă repartiţia acestui profil este profund inegală, ceea ce crează probleme sociale şi economice. În timp ce Mintia concentrează industria şi activităţile colaterale, iar Veţel şi Leşnic gravitează în jurul ei, în sens economic, satele Muncelu Mare, Boia Barzii şi Runcu Mic sunt dispersate în sud-vestul comunei, izolate şi fără perspective deosebite după prăbuşirea industriei miniere. Din antichitate până în zilele noastre locuitorii acestei zone şi-au clădit o viaţă economică activă. Indiferent că s-au ocupat de minerit, de plutărit, creşterea animalelor, cultivarea pământului sau exploatarea şi prelucrarea lemnului ei au fost integraţi unui sistem local şi regional.
 
UNITĂŢI DE CAZARE
Unitatea de cazare / alimentaţie publică
Cabana Căpăţână 
Popasul turistic Popasul vânătorilor 0722-453.164
Pensiunea Minexfor 0254-236.500