Personalităţi

MINTIA
 
Contele Geza Kuun de Osdola

Descendent al unei vechi familii nobiliare maghiare, Geza Kuun s-a născut la 29 decembrie 1837. Tatăl său, Ladislau Kuun, provenea din familia fondată de Kocsard Kuun de Osdola în timpul domniei voievodului Ioan Zapolya (1540). Contesa Constance Gyulay de Maros-Nemeti şi Nadaska, mama lui Geza, descindea din familia contelui Samuel Gyulay, ofiţer în armata voievodului Transilvaniei, Moise Szekely. Bunica lui Kuun a fost Suzanne Kacsandy de Kohany, contesa Gyulay 436. A copilărit în Transilvania, iar în timpul revoluţiei din 1848-1849 s-a refugiat la Cluj împreună cu familia, unde a urmat cursurile Colegiului protestant. După revoluţie s-a stabilit împreuna cu părinţii la Budapesta şi a continuat studiile în 1852-1854 la Colegiul Real. A frecventat cursurile de arheologie, istorie (discursurile lui Cicero, Grecia antică), numismatică, filologie şi literatură maghiară şi germană şi a susţinut examenul de maturitate la Nagy-Koros, în 1855. În cursul anilor 1856-1857 călătoreşte singur sau însoţit de sora sa Irene şi verişoara Otilia Wass la Viena, Linz, Innsbruck, Milano, Veneţia şi Genova. Studiază o vreme la Universităţile din Budapesta şi Gottingen. Din 1868 este membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Budapesta, apoi membru, vicepreşedinte şi doctor onorific al acestui înalt for ştiinţific. În 1870 a publicat Codex Cumanicus, iar în 1892-1895 cea mai importantă dintre lucrările sale, "Relationum hungarorum cum oriente genstibusque orientalis originis Historia antiquissima". Geza Kuun a frecventat salonul contesei de Orsini, societatea de elită din Veneţia si a intrat în relaţii amicale cu celebrul compozitor Franz Lizt şi cu scriitoarea româncă Elena Ghica, principesă Koljzoff - Massalski, cunoscută în mediile intelectuale cu numele Dona d Istria. Sora lui Geza s-a căsătorit cu Adalbert Fay, apropiat al împăratului Franz Josef.

După 1870 s-a stabilit în Transilvania, la Mintia, la moşia unchiului său Ludovic Gyulay şi s-a căsătorit cu Vilma Kemeny, fiica baronului Kemeny de Magyar-Gyeno Monosto şi a Barbarei Zeyk de Zeykfalva. Prezenţa sa la Mintia a transformat satul într-un loc de pelerinaj pentru marile personalităţi culturale şi ştiinţifice ale vremii. Participanţii la excursia, proiectată în comitatul Hunedoara în 1887 de Societatea istorică, au fost găzduiţi la Mintia la castelul contelui Geza Kuun. Secretarul Societătii Istorice, Al. Szilagyi, mareşalul Curţii Imperiale, A. Szecsen, baronul B. Orban şi V. Zakrzewski, profesor la Universitatea din Cracovia şi biograful lui Stefan Bathory au fost impresionaţi de castelul contelui Gyulay cu biblioteca şi arhiva sa imensă, salonul decorat cu portrete de familie şi obiecte preţioase. În imensul parc cu arbori seculari, cărora Kuun le-a dat numele celor mai mari scriitori maghiari decedaţi, foşti prieteni (de exemplu arborele lui Attila în memoria lui Attila Gerando) existau, printre tufele de trandafiri, numeroase altare onorifice, funerare şi votive romane provenite din ruinele Miciei. Frumuseţea castelului construit la întălnirea Mureşului cu Munţii Poiana Ruscă a fost admirată de preşedintele Societăţii istorice şi arheologice Solyon-Fekete, vicepreşedintele G. Teglas care era, în acelaşi timp, directorul Muzeului de istorie şi al Şcolii reale din Deva, profesorii P. Kiraly, R. Kun, O. Mailand, savantul Samuel Brassay, profesorii C. Szabo si H. Finaly de la Universitatea din Cluj, istoricul L. Kovary.


Mintia era deseori vizitată de prefectul George Pogany, subprefectul Coloman Barcsay, contele Coloman Esterhazy, directorul Muzeului Transilvaniei, Otto von Keller, profesor la Universitatea din Praga, Zsolt Beothy, profesor la Universitatea din Budapesta, E. Radisics, directorul Muzeului maghiar de artă decorativă, savantul norvegian Conrad Nielsen. Baronul Josika venea de la Branişca la Mintia folosind diverse forme de locomoţie : pe jos, călare, cu maşina sau cu barca pe Mureşul navigabil.

Marcat de un profund sentiment de pietate, contele Geza Kuun frecventa mica biserică din Mintia a părintelui Moses Kiss, un foarte bun orator şi nu uita să ofere daruri, în fiecare an, de Crăciun ţăranilor şi familiilor lor. Preocupat de ideea de divinitate Kuun scria în lucrarea "Gyermekeveim" : " În această lume creată de Dumnezeu nimic nu este perisabil, fiecare viaţă se continuă într-o altă viaţă, nimic nu este distrus total, creaţiile lui Dumnezeu, materia este de asemenea eternă, şi dacă afecţiunea este eternă aceasta este deja o calitate inerentă a sufletului, nemurirea sufletului este absolută aşa cum este strălucirea soarelui".

 

Sufletul său a trecut în imperiul divinităţii la 10 aprilie 1905, iar trupul i-a fost înmormântat în cimitirul din Cluj.

 

Petru Popa (1879-1969)

S-a născut la Mintia din părinţii Nicolae şi Maria, a urmat şcoala elementară în satul natal, liceul maghiar la Deva, apoi şcoala superioară administrativă la Budapesta. Intră în administraţie, fiind numit ajutor de notar la notariatul cercual din Nevies, apoi notar la Buruene (azi Păuliş, jud. Hunedoara). Între 1920-1928 activează ca prim-pretor al plasei Deva, iar pentru scurt timp a fost delegat subprefect al judeţului Hunedoara.

 

Ioan Bejan (1890-1978)

S-a născut la Vărădia (jud. Caraş-Severin), urmează liceul român la Beiuş, apoi şcoala teologică la Blaj, iar în 1913 e hirotonit preot la Mintia. Odată cu începerea primului război mondial a fost trimis pe front ca preot militar. A funcţionat ca preot în Jehel, Ticuariul Mare, Cugir şi Silha, militând în timpul activităţii sale de la Mintia pentru libertate naţională şi dreptate socială. Între anii 1931-1933 a fost ales senator de Caraş-Severin.

 

Petru Popa

S-a născut la Mintia, a urmat şcoala elementară în localitate, apoi şcoala de arte şi meserii la Călan. Îşi onorează serviciul militar în Bucureşti, la Garda Republicană, unde obţine gradul de sergent. A absolvit şcoala de maiştri electromecanici din Hunedoara şi pe cea economică din Timişoara. Funcţionează ca primar al comunei Veţel, cu mici întreruperi, de peste 20 de ani, până în iunie 2007, remarcându-se prin numeroase realizări. În 2001 face primele demersuri privind elaborarea prezentului studiu monografic.


Stanca Enescu
Om de mare valoare, cu dragoste de ţară şi neam, a fost căpitan în armata română în timpul celui de-al doilea război mondial. S-a remarcat îndeosebi prin activitatea de luminare a copiilor satului, fiind învăţător în Mintia peste 35 de ani. A făcut demersuri pentru introducerea curentului electric în sat şi pentru construirea căminului cultural.

 

Avram Popa

S-a născut la Mintia, a urmat şcoala elementară în sat, liceul la Deva, apoi facultatea la Budapesta, ajungând un renumit profesor de istorie la Deva.

 

Natalia Popa

Profesoară de biologie şi directoare a Şcolii Generale din Muncelu Mic ; remarcabilă este dăruirea şi perseverenţa didactică prin care a luminat generaţii de elevi.

 

Ioan Popa

S-a născut la Mintia, urmează şcoala elementară în sat, liceul la Deva şi Academia Militară la Bucureşti. S-a remarcat prin prestigioasa sa carieră militară, fiind general de brigadă şi comandant de divizie.

 

Cornel Popa

S-a născut la Mintia, a urmat şcoala primară în satul natal, liceul la Deva, apoi Academia Militară, fiind general-maior în Ministerul de Interne.

 

Aurel Podelean

Colonel în armata română, în timpul celui de-al doilea război mondial a îndeplinit funcţia de Şef al Comandamentului General de Pompieri din România.

 

Ioan Popa

Absolvent al şcolii de ofiţeri din Oradea şi al Academiei Militare din Bucureşti, a comandat trupele de intervenţie ale Ministerului de Interne. S-a remarcat printr-o carieră militară deosebită.


Aurel Popa
Căpitan în Armata Română, a luptat cu dârzenie pe frontul de est în al doilea război mondial.
 

În timpul marii conflagraţii mondiale s-au remarcat maiorul Jula Avram, sergenţii Petru Popa, Nicolae Solnoc, Ioan Marcu, Avram Podelean, generalul Petru Malea, şef de inspectorat în Ministerul de Interne la Caraş-Severin şi Timiş, generalul şi procurorul militar Petru Nistor, Petru Cornea, sergent în Garda Regală, sublocotenentul Ionel Podelean, Dragomir Danciu, sergentul Aron Resiga, participant la două războaie mondiale, colonelul Liviu Malea, colonelul Ionel loja, în prezent jurist. Alaturi de ei merita sa fie menţionaţi loja Petru, fost viceprimar, juristul Virgil Crişan, profesorul Romulus Popa, Emil Fekete, director general al Grupului de Mine de Uraniu din Oradea, Nicolae Popa, primar in perioada 1906-1930, Laszlo Fekete (1889-1944), operator de televiziune, realizator în perioada 1914-1921 a peste 40 de filme de scurt metraj şi documentare în Studioul Foto-Film din Cluj, Popa Decebal Adrian, absolvent al Universităţii Tehnice Timişoara, Popa Petrica Marcel şi Raţ Alexandru, maiştri şi Raţ Aron, inginer la termocentrala Mintia.

 
Ioan Stef - fost primar al comunei Vetel şi ulterior consilier local în perioada 1992-2000.

Liviu Lazăr, născut în 23 noiembrie 1958 în satul Vetel din părinţii Gaspar şi Emilia Lazăr, a urmat şcoala primară şi gimnazială în sat, apoi liceul pedagogic la Deva. între 1979-1983 a fost student al Facultăţii de Istorie şi Filozofie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. A funcţionat ca profesor în Petresti, judeţul Alba, Călan şi Hunedoara. Între ianuarie şi septembrie 1990 a fost numit profesor şi director al Şcolii Generale din Vetel, iar din 1991 a devenit inspector de specialitate pentru disciplinele istorie şi religie, în cadrul Inspectoratului Şcolar al judeţului Hunedoara. Este doctor Ştiinţe Istorice din 1997, a participat la 20 de simpozioane sesiuni străinătate. Din 1992 istoria Franţei la clasele bilingve de la Liceul Teoretic Traian din Deva predării Istoriei cadrul Colegiului de Institutori din Deva Universităţii de Vest Timişoara. Din 1993 este membru Comisiei Naţionale de Istorie, iar anul 2000 a primit, prin decret prezidenţial, pentru activitatea depusă domeniul învăţământului cercetării Ordinul "Pentru Merit grad de cavaler.

Mircea-Iosif Zasloti, născut la Vetel 3 octombrie 1937, a urmat natal, apoi din Deva, secţia învăţători. 1956 1960 a funcţionat profesor la din Sulighete, judeţul Hunedoara, apoi, pe , la şcolile generale din satele Bohart, Caoi, Calnic, judeţul , iar din 1969 este profesor de la cu clasele I-VIII din Vetel. 1980 a fost numit director la aceeaşi , unde a funcţionat la pensionare 1999. Familia a contribuit efectiv la trasarea primei linii ferate pe aceste meleaguri" 
 
Dumitru Ştaier, născut la Vetel în 14 octombrie 1950 într-o familie venită cu trei generaţii în urmă din Sacaramb , a urmat şcoala generală de 8 clase în satul natal şi cursurile Liceului Decebal din Deva în anii 1968-1972. Funcţionează ca instructor B.T.T., apoi, din 1985, ca şef al biroului de turism intern la O.J.T. Deva. Din 2000 este consilier în cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara.

Iosif Ştaier, născut la 23 septembrie 1955, a absolvit şcoala generală la Vetel, liceul la Deva şi apoi Institutul Agronomic din Cluj-Napoca, secţia zootehnie. A funcţionat că şef de fermă şi director (manager) la Deva, iar din 1999 este Inspector de Asigurări.

Marcel Gaspar s-a născut în 27 iulie 1950, a urmat şcoala primară la Vetel, Liceul Economic din Sibiu, apoi, în perioada 1976-1980, Facultatea de Ştiinţe Economice Timişoara. A fost contabil-şef, iar din 1999, director economic al unei importante societăţi comerciale din Deva.

Florin Ştefan, născut la 6 februarie 1951, este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti, specializarea Ştiinţe Administrative, promoţia 1973. A deţinut diverse funcţii în cadrul Consiliului Judeţean şi al Prefecturii Hunedoara. Din 1994 funcţionează ca şef în cadrul corpului Gardienilor Publici al Judeţului Hunedoara, iar din 2001 deţine funcţia de secretar general al Prefecturii judeţului Hunedoara.

Francisc Munteanu (1924-1993) a fost regizor, scenarist, scriitor şi redactor în cadrul Studioului Cinematografic Bucureşti. între anii 1968-1974 a deţinut funcţia de vicepreşedinte A.CIN şi a transpus pe ecran propriile sale scenarii. Din activitatea sa de scenarist merită reţinute filmele: Mingea, 1958, (în colaborare cu Andrei Blaier şi Sinisa Ivetici), Insula comorilor, 1975 (regia Gilles Grasngier şi Sergiu Nicolaescu), Pruncul, petrolul şi ardelenii, 1980 (regia Dan Pită). A regizat filmele Soldaţi fără uniformă (1960), Pistruiatul (1975, serial T.V.), Zbor periculos (1984), Duminică în familie (1987).

Din familia Pop-Bociat s-au remarcat Augustin, Eugenia, Victoria (1908-1985) şi copiii Eugeniu, profesor de Ştiinţele Naturale şi Geografie, Lucian şi Viorică, ingineri silvici şi Dora, profesor şi cercetător. Copiii Valeriei Septimia (1909-1999) sunt: Doina Eugenia, doctor în medicină, Cornelia Voichiţa, chimist, Cornel Augustin, medic, Valeria Maria, profesoară de muzică, Lucia Aurora, profesoară de limba română, Vaier Victor, medic stomatolog.

 

Toma Neamţu, soţia sa Lavinia şi fiul Florin sunt medici în comuna Vetel. Lavinia Neamţu, născută la 12 aprilie 1949 la Vetel, a urmat şcoala primară în satul natal, şcoala generală şi liceul la Simeria, iar între anii 1967A¯A¿A½ 1973 a frecventat cursurile Institutului de Medicină şi Farmacie din Timişoara. Din 1974 activează ca medic primar de medicină generală în cadrul Dispensarului Comunal Vetel, iar din 1999 ca medic de famile. Toma Nemtu, medic veterinar, are un parcurs profesional asemănător. Florin Neamţu, fiul celor doi medici, este medicul stomatolog comunei.

Familia este preotului greco-catolic Gheorghe Munteanu din Vetel. , născut 1901, a fost învăţător Vetel inspector şcolar teritorial, Ivan a devenit medic directorul secţiei de sănătate judetena, Pompilia Benea, 1932, , Cornel , preot Hategului, la Feteşti, Ioan Candea, profesor, Cornel Candea, inginer constructor, Lucian Candea, medic, iar Gheorghe Mihut, contabil.

VULCEZ

Gheorghe Boancă, născut în 5 mai 1914, urmează 7 clase în satul natal, iar înaintea celui de-al doilea război mondial lucrează ca ajutor de notar (grefier doi) la primărie. După război coordonează Cooperativa de consum vulcezana până în 1973, când va ieşi la pensie. S-a remarcat prin talentul său de poet, a scris poezii care nu au văzut până în prezent lumina tiparului.

Serafim Berarii, fiul preotului Dimitrie Beraru din Vulcez, a absolvit liceul la Deva şi Academia Teologică Ortodoxă la Sibiu, în 1908. Primul an de preoţie 1-a făcut în Satul Nou din Iugoslavia. în primul război mondial a fost mobilizat ca preot militar cu gradul de căpitan, iar după 1918 a activat ca preot paroh şi administrator al Spitalului Judeţean din Deva.

LEŞNIC

Drăgan Muntean, născut la 12 aprilie 1955 în localitatea Poieniţa Tomii, a urmat Liceul Pedagogic din Deva, apoi Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti. A fost învăţător la şcoala generală din Bretelin şi la cea din Muncelu Mic. Ulterior, a devenit profesor instructor al ansamblului coral şi de dansuri populare al Scoalii Generale din Vetel. Drăgan Muntean este mare interpret de folclor, un talent muzical desăvârşit, fapt demonstrat de numeroasele premii obţinute. Este deţinătorul trofeului Floarea din grădină organizat de Radio-televiziunea Română, a primit Marele Premiu la festivalurile de folclor organizate la Costeşti, Moneasa, Zalău, Slatina, Călăraşi, Timişoara şi Festivalul Maria Tănase din Craiova. Este deţinătorul Marelui Premiu de folclor - Premiul Ethnos. A devenit membru al Organizaţiei Mondiale de Folclor din Viena (Austria), a realizat turnee artistice în ţara şi străinătate (Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Italia, Franţa, Elveţia, Belgia, Olanda, Turcia, S.U.A., Australia). Este iniţiatorul şi unul din producătorii Festivalului Sărbătoarea Padurenilor, a înregistrat peste 300 de piese vocale şi instrumentale în studiourile de radio şi televiziune, iar între anii 1997-1999 a fost director al Ansamblului artistic Ciocârlia.

Petru Cantalare este absolvent al liceului de arte şi meserii din Deva şi al Facultăţii de Metalurgie din Bucureşti (1955). între anii 1957-1963 a fost inginer metalurgist în cadrul Combinatului de Industria Sârmei Câmpia-Turzii-Din 1963 a îndeplinit funcţia de director general la Ministerul Metalurgiei, iar din 1979 a fost numit consilier de specialitate în cadrul Secretariatului General al Consiliului de Miniştri, funcţie pe care a deţinut-o până în 1980.

Petru Teacă a urmat, între anii 1966-1969, Academia Militară din Bucureşti, Facultatea de Arme şi Tancuri, iar din 1983 cursuri postacademice superioare. în perioada 1982-1986 a fost comandantul Brigăzii 9 Grăniceri din Timişoara, din 1986 a îndeplinit funcţia de şef al Comandamentului trupelor de Grăniceri, iar din 1990 până în 1995 a fost comandantul Centrului militar din Hunedoara.

Miron Belea a fost ministru - secretar de stat în guvernul României, în perioada 1945-1948.

Octavian Belea s-a născut la Leşnic în 1923, a urmat şcoala elementară în sat, apoi cursurile Liceului Aurel Vlaicu din Orăştie şi Facultatea de Medicină şi Farmacie din Sibiu. între anii 1951-1962 a fost preşedintele Crucii Roşii Internaţionale.

Petru Cimpoier, profesor doctor în Ştiinţe juridice şi Filosofie al Facultăţii de Drept şi Filosofie Hunedoara, a deţinut funcţia de preşedinte al Tribunalului Judeţean Hunedoara şi Alba-Iulia în perioadă 1930-1941. între anii 1941-1944 a luptat cu eroism pe frontul de est, având gradul de maior şi fiind, în acelaşi timp, procuror militar.

Constantin Chiralescu este profesor doctor în Ştiinţe Economice şi Matematică. S-a născut la Leşnic, a urmat şcoala primară în sat, liceul la Deva, apoi Faculatea de Ştiinţe Economice şi Faculatea de Matematică din Timişoara. A fost prodecanul Academiei de Ştiinţe Economice Timişoara şi profesor de Statistică la Universitatea din Deva.

Victor Isfan, absolvent al Facultăţii de Drept şi Administraţie Cluj-Napoca, a lucrat timp de 40 de ani în administraţia locală, fiind director administrativ la Consiliul Judeţean, apoi consilier juridic în Parlamentul României, la Camera Deputaţilor (1991-1993), iar în perioada 1993-2000 a fost director general în Prefectura judeţului Hunedoara.

Ioan Comşa, cu remarcabile calităţi spirituale şi pedagogice, a funcţionat ca preot şi învăţător în Leşnic între anii 1920-1945, participând activ la construirea Şcolii între anii 1935-1943. A militat pentru libertate, dreptate socială şi pentru Unire în 1918, fiind unul dintre reprezentanţii Lesnicului, alături de primarul Gheorghe Isfan, la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918.

BRETELIN

Adolf Mureşan, născut la 2 ianuarie 1952, a urmat şcoala elementară de 8 clase la Vetel, liceul la Deva şi Şcoala Tehnică de Maiştri la Deva. A fost lider al sindicatului I.R.E. (1990), apoi Secretar General al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Electricitate Univers, în prezent fiind viicepresedinte al aceleaşi federaţii şi preşedinte al Confederaţiei Sindicale -B.N.S., filiala judeţeană.

HEREPEIA

Mihaela Jusca, absolventă a Şcolii Normale Sabin Drăgoi din Deva şi a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti, promoţia 1997, s-a remarcat printr-o bogată activitate în Televiziunea Română, a fost redactor la Redacţia Jocuri şi Concursuri şi producător în cadrul Departamentului de Relaţii Publice. Este cadru didactic asociat la Faculatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării şi specialist în Relaţii Publice. A participat la diferite sesiuni de comunicări ştiinţifice, este autoarea a câtorva piese de teatru şi a două volume de poezii: Alicele mânau privighetori (1996) şi La vânătoare de zei (1998).
Prezentarea personalităţilor locale ar putea continua înnobilând conţinutul a zeci de pagini, dar mulţi dintre oamenii de valoare acestor locuri au preferat, din motive de modestie, anonimatul.