Infrastructură


 

Serviciile şi comerţul
Activitatea ce a luat amploare în sectorul privat este comerţul atât alimentar cât şi nealimentar. Sectorul de servicii este mai slab reprezentat în dinamica economiei comunei Veţel.
Pentru comerţul alimentar şi nealimentar există magazine mixte în satele comunei Veţel, şi o serie de unităţi particulare a micilor întreprinzători, care de altfel au prestaţii şi în alimentaţia publică.

 

Transporturile şi reţeaua de acces

Circulaţie Rutieră
Comuna Veţel este străbătută de căi de comunicaţie feroviară şi rutieră de interes naţional şi european.
Satele Mintia, Veţel şi Leşnic sunt străbătute de drumul european DE 68(DN 7)
Satele Muncelu Mic, Muncelu Mare, Runcu Mic şi Boia Bîrzii sunt legate de reşedinţa comunei prin drumul judeţean DJ 708 D, iar satele Herepeia, Bretelin şi Căoi, prin drumuri comunale.
DC 126 A: DC 126 C – Muncelu Mare
DC 126 B – străbate Muncelu Mic(DJ 708 D) – Runcu Mic – Muncelu Mare
DC 126 C străbate Muncelu Mare – Boia Birzii – Leşnic
DC 129 A : DN 7 Mintia
DC 129 B: Mintia -Mintia târg
DC 130 : DN 7 -Veţel, Bretelin,Căoi, Herepeia

 

Circulaţie Feroviară
Satele Mintia şi Veţel sunt situate pe tronsonul de cale ferată ce leagă România de Europa Occidentală.

 

Turismul
Obiective turistice:

Castrul Roman Micia – DN 7

Deşi avea numai statut rural, aşezarea prezentă un înalt grad de urbanizare, cu reţea stradală ortogonală, edificii publice monumentale (terme, amfiteatru, etc) şi un port la Mureş amenajat cu cheiuri din zidărie de piatră. Situl se află pe malul stâng al Mureşului, în dreptul termocentralei de la Mintia. Prin anul 1840, în ruinele Miciei a fost descoperit un altar votiv datând din sec. II-III e.n., care contribuie la punerea în lumină a modalităţilor de administrare ale salinelor în Dacia Romană.

Biserica Sfântul Nicolae – Leşnic – DN 7

Între vechile ctitorii ale cnezilor români din părţile Hunedoarei, monumente de o însemnătate istorică şi artistică aparte, se numără şi mica biserică din satul Leşnic, comuna Veţel. Monumentul, semnalat cu mai bine de jumătate de secol în urmă a reţinut mai târziu atenţia specialiştilor, pictura care acoperă pereţii naosului constituind îndeosebi obiectul unor minuţioase analize. Ţinând seama de analogiile ce se pot găsi atât arhitecturii cât şi picturii, biserica a fost încadrată cronologic în ultimii ani ai sec. XIV-lea sau la începutul sec. XV, în sprijinul acestei datări fiind invocată şi atestarea documentară a cnezilor din Leşnic la sfârşitul sec. XIV. Dovezile documentare îndreptăţesc considerarea cneazului Dobre drept ctitor al bisericii din Leşnic. În interiorul bisericii şi în jurul ei au fost descoperite mai multe morminte. Ea se înscrie în şirul valoroaselor creaţii artistice medievale ale românilor din Transilvania.

Biserica Sfânta Paraschiva – Vulcez

Începuturile bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din satul, inclusă pe lista monumentelor istorice româneşti sunt învăluite în negurile istoriei; antimisul dăruit de episcopul ortodox Dionisie Novacovici în anul 1762 semnalează, mai degrabă, o amplă renovare, iar nu ctitorirea propriu-zisă. Dintre renovările la care a fost supus lăcaşul, cunoscute sunt doar cele din anii 1812 şi 2007. În cazul primului şantier, cu caracter de rectitorire, trebuie luată neapărat în calcul varianta unei strămutări, de vreme ce pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773) lăcaşul figurează pe un alt amplasament, anume la intrarea în sat. În acest nou loc îl înscriu comisiile de recenzare din 1805 şi 1829

Zona Pădurenilor – DJ 708 D

Castrul roman Micia – există urme ale unei importante aşezări romane, dezvoltată în jurul marelui castru de aici. Deşi avea statut rural – pagus aşezarea prezenta un înalt grad de urbanizare, cu reţea stradala ortogonală, edificii publice monumentale – terme, amfiteatru – şi port la Mureş, amenajat cu cheiuri din zidărie de piatră. Aşezarea romană Micia este situată pe malul de S al Mureşului, la circa 3 km faţă de defileul Brănişca, cel mai îngust loc al văii râului. Ea este alcătuită din castrul auxiliar cu o suprafaţă de aproximativ 7,2 ha şi din aşezarea civilă adiacentă (inclusiv necropolele) extinsă pe mai mult de 15 ha. Aflată într-un punct obligatoriu de trecere al căi de comunicaţie ce leagă Podişul Transilvaniei de Câmpia Tisei, aşezarea a jucat un rol strategic de primă mână în cadrul sistemului de apărare al Daciei. Dar tot datorită poziţiei sale ea a suferit în epoca modernă o serie de distrugeri. Astfel, centrul său este intersectat de calea ferată dublă Arad – Deva şi de şoseaua naţională dintre aceleaşi localităţi.

Punctul Gerhat din localitatea Mintia – În hotarul localităţii se semnalează o aşezare aparţinând culturii Turdaş cu elemente ale grupului cultural Mintia-Foeni. Aceasta se află în dreptul pasajului rutier construit pentru traversarea căii ferate uzinale care deserveşte termocentrala din localitate.
Tot la Mintia s-a descoperit un mare tezaur monetar roman imperial cu ocazia lucrărilor la termocentrală (1968).
La Muncelu Mic, mina de cupru a fost exploatată din perioada medievală.
Aceste relicve se adaugă altor resurse care pot face din Veţel o locaţie importantă pentru dezvoltarea de servicii de turism.

 

Servicii publice

Gospodărirea apelor
Trei dintre localităţile comunei Veţel s-au dezvoltat de-a lungul malurilor Mureşului – Veţel, Mintia, Leşnic – ceea ce conferă iniţial atât sursa de apă, cât şi terenul fertil necesar lucrărilor agricole. În prezent, din studiile hidrologice executate la sursă – râul Mureş – a rezultat un grad ridicat de poluare chimică ce afectează şi o parte din pânză freatică adiacentă. O altă problemă cu care se confruntă relativ frecvent aceste localităţi este inundarea terenurilor agricole în zonele unde digurile existente pe malurile râului Mureş sunt degradate sau nu există îndiguiri.
Sursele de apă sunt poluate atât prin deversările de la depozitele de steril de mină cât şi din alte deversări chimice industriale de-a lungul bazinului hidrografic al râului Mureş. Acestea induc şi în pânza freatică din lunca Mureşului poluanţi, conducând la situaţia în care se impune alimentarea cu apă potabilă de calitate transportată de la distanţă pentru localităţile de pe malul râului Mureş.
Lucrările hidroameliorative – îndiguiri, desecări – sunt necesare în lunca Mureşului, având în vedere frecventele inundaţii din ultima perioadă. Sunt oportune lucrări de decolmatare a canalelor de desecare existente, cât şi îndiguiri pe malul stâng al Mureşului.

 

Alimentarea cu apă
Din punct de vedere al alimentării cu apă potabilă în sistem centralizat, există reţea funcţionabilă de apă potabilă în localităţile Mintia, Veţel, Herepeia şi Leşnic.
Alimentarea cu apă individual se face din fântâni individuale alimentate din pânza freatică. În zona stadionului, pe malul stâng al Mureşului există o captare de apă subterană cu puţ săpat, din care apa este condusă la un rezervor de beton amplasat pe o înălţime la limita de est a localităţii. Puţul de apă, conductele şi rezervorul au fost destinate alimentării cu apă a satului Herepeia şi au fost construite şi exploatate de către Intreprinderea Minieră, deoarece puţurile de apă din localitate au fost puternic afectate de poluanţi datorită iazurilor de decantare şi depozitelor de steril provenite de la minele din zonă.
Apele de suprafaţă din zona localităţilor Mintia şi Herepeia sunt puternic poluate din cauza sterilului de mină, în aceste condiţii nici apele de suprafaţă, nici apele subterane nu pot fi potabilizate în condiţii economice.

 

Canalizare
Parte din localităţile componente ale comunei, Veţel, Herepeia şi Leşnic  dispun de un sistem de canalizare centralizat, canalizarea apelor menajere uzate făcându-se în staţiile de tratare din Veţel şi Leşnic.
Pentru celelalte sate problema canalizării este rezolvată acum prin fose septice individuale . În viitor, pentru localitatea Mintia există semnat contractual de finanţare prin A.F.I.R. iar pentru satele Bretelin şi Căoi a fost aprobat la finanţare proiectul depus prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Alimentarea cu energie electrică
În prezent zona este alimentată cu energie electrică de la staţia de transformare de 110 kV, de unde porneşte o linie aeriană de 20 kV care alimentează transformatoarele aeriene din zonele de pe malul lacului.
Reţeaua electrică din zonă satisface necesarul de consum, dar este necesar revizuitul iluminatului public.

Alimentarea cu gaze naturale

În prezent la nivelul comunei Veţel există un sistem centralizat de alimentare cu gaze naturale în localităţile Mintia, Veţel, Herepeia, Leşnic şi Căoi (zona turistică).

Telefonie
În toate localităţile de pe raza comunei Veţel sunt prezente reţele de telefonie fixă. Sunt prezente şi reţelele de telefonie mobilă, în măsura în care, datorită reliefului, acoperirea este prezentă: Orange, Telekom, Vodafone, Digi. Teritoriul administrativ al comunei este traversat, de-a lungul drumului naţional DN 7 de reţele de telecomunicaţii cu fibră optică în traseu îngropat protejat şi în traseu aerian pe stâlpii de energie electrică.Există reţea de televiziune locală, dar şi locuinţe care folosesc reţele digitale şi transmisii – recepţii prin satelit, acolo unde nu există posibilitatede fibra optică.
În prezent în localitatea Mintia există o rampă de colectare a gunoaielor menajere. În localităţile comunei colectarea gunoiului menajer se face de către operatorul local de salubritate. În viitorul apropiat colecarea deşeurilor se va face selective prin intermediul Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor Judeţul Hunedoara.